Ironii

Septembrie 30, 2008

Ieri mă întorceam de la şcoala cu Ipod-ul urlându-mi în urechi. Nu prea auzeam ce se întamplă îm jurul meu. Permiteţi-mi să fac o paranteză… o profesoară ne-a povestit de un student, care fericit că şi-a luat examenele se plimba prin Timişoara cu Mp3 în urechi. L-a călcat trolebuzu’… asta da ironie!

Revenind, cum aveam Ipod-ul în urechi nu auzeam ce se întamplă în jurul meu(am mai spus asta nu?) şi văd doi kinderi cum se apropiau de mine. Ghinionul lor a fost că după ce au trecut de mine s-a schi,bat melodia. Şi i-am auzit cum mă înjurau!

Mama voastră de embrioni, mi-am spus în gând şi am fugit spre ei. Au fugit ca din puşca, astfel ”făcând dreptate”.

Acuma stau să mă întreb, de câte ori am fost înjurat pe stradă fără să-mi dau seama?


Rasism

Septembrie 28, 2008

Câţi dintre noi n’au avut cel puţin odată sentimente rasiste. Bag mâna în foc să spun că toţi au fost încercaţi de asemenea sentimente la un anumit moment. Fie că eşti rasist cu bulgari, turci, unguri, români sau rommi.

Vreau să vorbesc de rommi. Pentru mine omul înainte de a fi bulgar, turc, ungur sau rrom, este om. Asta nu înseamna că nu am şi eu anumite porniri rasiste. Nu-mi plac ţiganii care îşi pun copii la lucru, când ei sunt capabili să muncească, nu-mi plac tiganii care se manifestă pe străzi[urlă, înjură] nu-mi plac ţiganii care fură.

Încep să cred că societatea în care trăiesc[şi trag această concluzie cu un gust amar] este rasistă indiferent de felul de ţigani. NU toţi ţigani sunt aşa. Recunosc că marea majoritatea sunt aşa, dar cum spuneam înainte, nu toţi sunt la fel. Cel mai elocvent exemplu este al lui Nina.

Nina este o prietena veche de a mamei mele. Nu stiu cum sau cunoscut dar se intelegeau destul de bine. Cand mama avea nevoie de ajutor la curatenie, Nina intodeauna era prima optiune. Facea curatenie foarte bine. Era o femeie tacuta, micuta de statura, cu parul lung de abanos. Avea o casa micuta, cu o singura camera. Trebuie sa recunosc ca era foarte curata, camera cu un miros proaspat, de casa ingrijita.

Este mama a 4 copiii, 2 fete şi 2 baieţi. Toţi au cei 7 ani de acasă. Nişte copii de nota 10 care au mai multă educaţie decât mulţi colegi de ai mei. Muncitori, cu bun-simţ, respectuoşi.
Care credeţi că sunt şansele lor de a reuşii în societatea de astăzi? Nule! Pentru simplul fapt că sunt de etnie rromă sunt condamnaţi de societate la o viată de lucru în Spania/Italia. Oare când vom ajunge la un nivel unde oameni sunt trataţi în funcţie de seriozitate/realizări/abilităţi şi nu după naţie şi culoarea pielii.

Note to self: acesta este iară’ un articol bun[parerea mea] care va rămâne cu 0 comentarii…


Muzici noi şi nu prea

Septembrie 26, 2008

Un video clip care e garantat sa-ti descreteasca fruntea. Genial. Nici piesa nu se lasa mai prejos.

I’m a heartbreaker, nothin’ more to say.


Laughing Out Loud

Septembrie 24, 2008

Sau un titlu alternativ ar fi LOD, adică link of the day.

Aici, linkul de care spuneam.

Via.


Religie?

Septembrie 22, 2008

Citiţi asta înainte şi apoi continuaţi citirea postului meu.

Am văzut ştirea asta când butonam telecomanda. Şi mi-a dat de gândit. Câte enoriaşe au fost ”împărtăşite” de pope până acuma şi n-au spus nimănui?!

Vara asta aveam o discuţie cu un prieten, când eram în Loreto. Ce fac parinţii, popele, căşugări toată ziua. Mănânci de pe bani lor, a enoriaşilor, stai şi te rogi în linişte. Mă gândeam cum ar fii să urmez şi eu calea sfântă. Să ma fac că mă rog toată ziua, şi să stau cu burta la soare. E clar, nu e uşor, ai voie să faci anumite lucruri, pe când altele nu. Nu toţi pot fii pope. Cei care nu pot să fie, dar tot urmează această ”carieră” ajung ca nenea, acuzat de viol.

Pardon, de vătămare corporală, există şi posibilitatea ca părintele să fie acuzat doar de vătămare corporală.

După cum am mai spus, în vacanţă am fost în Italia, şi am văzut şi Capela Sixtină. Uriaşă, incredibil de frumoasă, de ameţitor de frumoasă. Unde a intrat, pictat şi expus lucrări Michelangelo. Marele Michelangelo. Fotografiatul era permis acolo.

Pe când într-o biserică obscură, cu nişte ”desene” anemice, făcute de autori relativi anonimi, n-ai voie să fotografiezi, să filmezi, nimica… De ce?


Asemănări?

Septembrie 20, 2008

Între videoclipul acesta şi acesta? Sau doar m’i se pare mie?

The Ting Things, excelentă trupă, superbe piese, merita ascultată!

7 nation army, are un videoclip superb, cred că cel mai reuşit văzut de mine. Nici piesa nu se lasă mai prejos.


Fuck’em

Septembrie 20, 2008

De multe ori, aceasta este reacţia mea când mă uit pe Mtv la ”My super sweet sixteen”.

Inexplicabil, mă enervez la culme când văd fetele acelea cât sunt de îngâmfate. Au alte standarde, absolut cretine după părerea mea: nu contează cât de bine se simt, nu contează câţi bani strică, atâta timp cât petrecerea ei are un invitat[cântăreţ de obicei] mai faimos ca al fostei pitzipoance care şi’a ţinut ziua.

Emisiunea care ma enervat cel mai mult a fost cu o grasă.[ vreau să lamuresc ceva, nu am nimica cu persoanele care sunt puţin mai plinuţe, dar o să vedeţi imediat de ce am inclus’o în peisaj] Ei bine, tipa asta[ îi spun tipă pentru că avea greutatea a 2 fete de 16 ani] era foarte îngâmfată încât şi’a umilit prietenele. Modul în care le’a umilit m’i să părut un motiv bun pentru a o lua la bătaie: ea dădea o petrecere cu tema celor 7 păcate. Pentru ca prietenele ei cele mai bune ca să poată să fie lângă ea când intră la petrecera. Trebuia să ilustreze câte un păcat. Pe una a pus’o să işi umple gura cu chipsuri şi apoi să bea cola. Cireaşa de pe tort a fost cand a pus’o să’şi toarne cola’n cap. Proasta a făcut’o. Unele dintre ele, care aveau un gram de creier, au refuzat să îşi bată joc de ele şi au refuzat. Atunci vita le spune foarte indignată: Go home! Ele cu bun simţ întreabă dacă mai pot venii la petrecere… răspunsul a fost negativ. Desigur că toată lumea când era filmată îi spunea că o iubeşte. CUM DRACU SĂ NU TE IUBEASCĂ? Le dai băutură, mancare şi distracţie gratis. Aşa a funcţionat şi Roma.

Şi acuma stau să ma gândesc, că mâine împlinesc 16 ani, să dau o petrecere uriaşă, la care 90% din invitaţi să nu’i cunosc, să aduc o trupă[să zicem Fly project sau alţi bâlbâiţi supraevaluaţi] să îmi umilesc prietenii, doar ca să arat cât de tare sunt în faţa camerelor de filmat?!

Nu! Happz b’day mie şi lui Diana.