N-ai cu cine

Noiembrie 1, 2008

…niste tarani!! Cred ca acestea sunt cuvintele care descriu cel mai bine pe colegii mei, pe o parte din ei, nu pe toti, mai exact pe cei din camera alaturata.

In camera mea sunt niste francezi, un cuplu. Cat de bine credeti ca se simt ei cand barbatul vrea sa doarma dar nu poate  pentru ca colegii mei asculta muzica la maxim[si-au adus boxe de acasa] Scuzati-ma, nu asculta muzica, ci manele si alte „opere”.

Imi pare rau de impresia care si-au facu-to acesti francezi de noi… cred ca o sa-mi cer scuze in numele lor.

BTW: Clujul e superb!!! Am facut niste poze extraordinare!


Let’s party like in 1099

Octombrie 25, 2008

Acesta a fost sloganul Balului Bobocilor de anul acesta. Voi spune pe scurt toate impresile mele, nu mă lungesc, relatey doar esenţialul.

Let’s party like in 1099 and we did! A fost înghesuială mare şi balul a început mai târziu ca de obicei. Trebuia să am un colţar pentru mine şi câţiva prieteni dar n-am avut şi am stat cu clasa la colţar. Sau mai bine zis clasele la colţar. 2 clase la un colţar de 10-12 persoane. Cât de cretin trebuie să fii ca să crezi că toată lumea va avea loc la un colţar minuscul? Se pare că atâta… Plus de asta au fost şi alte clase care au stat singure la colţar.

Sărind peste asta să vă spun ce am văzut eu din balul propriu zis, probe, participanţi, dansuri, alea alea… Am văzut o .|. Din cauza înghesuielii şi a mulţimii de oameni care formau un zid uman, n-am văzut nimica. Pot spune că am fost dezamagit de asta, chiar vroiam să văd ce au făcut cei de a 12-a.

Pe lângă lipsa locurilor m-au enervat cel mai mult iepuraşii de club. Genu de om care vine la club( ce urăsc să folosc termenul acesta de club…) se îmbeată şi apoi îţi fute ţie toată seara.

Per total, n-a fost cel mai reuşit bal, muzica a fost şi ea cam de kk0, oamenii la fel. Let’s party like in 1099, and we did. Ca nişte tărani medievali ameţiţi de licori bahice.

Off-topic: nici el+el nu m-au putut face mai social.


Dialog

Octombrie 23, 2008

Voi vorbii de o profesoară care predă la clasa mea, sau cel puţin încearcăm, pentru că nu îi reuşeşte de fiecare dată.

Azi profesoara l-a prins pe un coleg de al meu folosind telefonu mobil în oră. Mai exact asculta muzica, nu tare, dar o asculta. Il ia, se agită puţin ca peştele pe uscat apoi se calmează. Fiind calmă ne spune să facem ce vrem doar în linişte.

Eu, elev cuminte fiind, o întreb dacă am voie să ascult muzică la Ipod. Ea zice da(pot să-mi confirme asta cel puţin 5 colegi) După 5 minute o aud că se răţoieşte la cineva. Cu stupoare mi-am dat seama că la mine se răţoia. Mi-a luat Ipodul din mână înainte ca să îmi dau măcar seama ce se întâmplă.

Profesoara îmi luase ipodul pentru că eu nu sunt diferit faţă de colegul meu de dinainte. Şi eu, calm, frumos, am întreba-to înainte dacă am voie să-l folosesc. Ea a zis că da, deci deaia l-am folosit.

Când i-am spus astea  mi-a spus că nu a înţeles ce am întreba-to şi a răspuns da aşa, la bâză cum ar venii.

Am înebunit aşa încet, cum să zici da pentru că nu ai auzit bine ceva… Dar ştii ce o să fac? Data vitoare când mă întreabă dacă vreau să ies la tablă zic că da. TĂCER. Şi stau în bancă, fără să fac nimica… ba poate colorez ceva. Şi când mă întreabă de ce nu ies la tablă îi spun că nu am auzit întrebarea, şi am răspuns ”Da” doar aşa.

Payback time! Soon enough!


Ciorbă de burtă

Octombrie 17, 2008

Aţi observat cum mai toate fetele din ziua de azi au burtă. Burtă mare, gelatinoasă, bine întreţinută.

Ce mă distrează pe mine e că burtoasele astea se consideră frumoase, percete, şi se înbracă ca atare. Să vezi când iese câte una la tablă: cum ridică mâna un pic scapă gelatina burta din strâmtoarea bluzei. Bluză, care inevitabil e dinaia care se ridică la fiecare mişcare a corpului, deci fetita are 70% din timp şunca aia expusă.

Dar de unde au burtihanele alea? Beau mai multă bere decât credem noi? Mănâncă ca nişte scrofiţe? WTF?

Cum dracu să ajungi în halu’ ală? Uităte căt îi burta aia!!! Se vede buricu prin tricou… n-ar trebuii să-ţi dea de gândit?


Otv

Octombrie 12, 2008

Am citit pe blogu’ lu Unguru’ urmatorul articol, adică acesta. Unguru’, e ungur, ca şi mine, numa că el e trecut de 50% maghiar level.

Citat din Unguru’ Toti la postu’ ala urla, mai putin Diaconescu ala care zici ca o fost maltratat de parinti,chiar si asa, nu-mi dau seama ce-i cu omu’ ala..

Deci, să vă explic eu ce cred că are D.D. Este clar afectat:

  1. Când a fost mic nu a fost mângâiat de părinţi, sau n-a fost hrănit de la sân.
  2. Sau câştigurile care le-a avut cu Otv-ul la înebunit.

1+1=2, una din 2 trebuie să fie adevărată.


Nigga’

Octombrie 12, 2008

Mă consider un baiat calm, liniştit care-şi vede de treaba lui. Nu sunt violent deloc, nu-mi place violenţa.
Dar, mai am şi eu nişte momente în care mi-aş dorii să am fizicul unui bodyguard sau cel puţin un aparat de curentat.

Mă enervează la culme tăranul de la terasa.’’Ţăranul de terasa’’ acela e genul de om care se face remarcat oriunde ar fii, în cazul acesta la terasa, prin poluare fonică. Telefonul cu manele îl ajută, dar şi grohăiturile(se vor a fi cuvinte). Genul de om care mă scoate din sărite: are numai beşini în cap, se consideră deştept, frumos, tare, shukaru’ shukarilor. Are cioc, dar şi perciuni alungiţi până la barbă. Nu ştiu cum se numesc, dar ştiu că sunt subţiri. Şi are cercei! Cel puţin 3. Unu mai mare ca altu, găurile fiind total aiurea… cei trei cercei formează un arc de cerc, sau să fie semnul de la Nike?

Dar din păcate, sau din fericire pentru ei, nu am fizicul necesar şi nici teaserul.

Şi ar mai fi un exemplar. Cioara! Ţiganu’ la pubertate. Freză tip ţepi, cu bluză Pulma şi figuri pe tot corpul. Genul de cioră care le cere banii la copii din gimnaziu altfel îi bate. Era unul ca genu’ descris mai sus când eram în gimnaziu. Avea o armată de lingăi după el. Cel cu limba cea mai lungă era unu gras şi mic. Dacă nu era prieten cu Laurenţiu, cioara, mânca bătaie de la toţi. Telefonul lui era întodeauna în mână la Cioară, care, în timpul şcolii, era proprietarul telefonului.
Ţin minte odată că luasem o palmă de la Cioară şi grasu’ se râdea de mine. După ce am ajuns la o distanţă sigură de ei, le-am bagat p**e-n gură cu un zâmbet larg. Ştiam că o să iau bătaie , dar măcar m-am descărcat. În timpul orei am mers la baie. Şi surpriză, grasu era acolo. Tremuram, dar tot m-am dus la el. N-aveţi idee ce bine m-am simţit când i-am văzut ochii cât cepele când eram cu mâna la el în gât. Nu l-am lovit, l-am speriat bine şi i-am spus să mă lase în pace.

Partea interesantă era că după şcoală mă aştepta cioara şi grasu. Cioara m-a luat de după cap şi a început să vorbească cu mine, nu mai ţin minte ce a zis, dar ştiu sigur că nu m-a lovit sau ceva. Dar venise grasu’ din spate şi mă lovise cu podu’ pălmii în ureche.

Atunci am jurat, că următoarea dată când îl prind singur, îl string de bijuterii până plânge!


Ironii

Septembrie 30, 2008

Ieri mă întorceam de la şcoala cu Ipod-ul urlându-mi în urechi. Nu prea auzeam ce se întamplă îm jurul meu. Permiteţi-mi să fac o paranteză… o profesoară ne-a povestit de un student, care fericit că şi-a luat examenele se plimba prin Timişoara cu Mp3 în urechi. L-a călcat trolebuzu’… asta da ironie!

Revenind, cum aveam Ipod-ul în urechi nu auzeam ce se întamplă în jurul meu(am mai spus asta nu?) şi văd doi kinderi cum se apropiau de mine. Ghinionul lor a fost că după ce au trecut de mine s-a schi,bat melodia. Şi i-am auzit cum mă înjurau!

Mama voastră de embrioni, mi-am spus în gând şi am fugit spre ei. Au fugit ca din puşca, astfel ”făcând dreptate”.

Acuma stau să mă întreb, de câte ori am fost înjurat pe stradă fără să-mi dau seama?